Pe baza Planului Național de Relansare și Reziliență
Prin Ordonanța de Urgență nr 155/2020, adoptată la începutul acestei luni, Ministerul Fondurilor Europene va lansa și coordona, pe baza unor acorduri de parteneriat cu Agențiile pentru Dezvoltare Regională, un nou apel de proiecte de infrastructură, în perioada 01 octombrie 2020 – 28 februarie 2021. Se vor putea depune cereri de finanțare pentru îmbunătățirea mobilității urbane, pentru regenerarea spațiilor publice din orașe, pentru turism și cultură, ecologizare platforme industriale, reabilitare/modernizare clădiri publice, eficientizare energetică, modernizare campusuri școlare pentru învățământ dual și colegii centenare, reabilitare sau extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice. Valoarea unui astfel de proiect pregătit de administrația publică locală sau județeană trebuie să se încadreze între 10 și 75 milioane euro, fără TVA.
OUG 155/2020 prevede măsurile ce vor fi adoptate de România pentru elaborarea Planului Național de Relansare și Reziliență, în vederea accesării de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Sprijinul financiar nerambursabil, alocat din fonduri europene prin acest mecanism – în valoare de peste 30 miliarde euro la nivel național – va asigura finanțarea proiectelor de investiții de interes strategic național/local din următoarele domenii: infrastructură pentru sisteme de irigare/umectare a solului pentru combaterea riscului de secetă, combaterea eroziunii solului, drenare și desecare, protecție antigrindină, împăduriri; infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism și cultură, ecologizare platforme industriale, înființare/reabilitare/modernizare campusuri școlare necesare învățământului profesional și tehnic, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice necesare populației; infrastructura din domeniul sănătății publice; infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic; infrastructură de apă-canalizare; infrastructură edilitară pentru apa-canalizare, pentru modernizarea/extinderea/reabilitarea/dezvoltarea de drumuri interioare ale localităților, pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane. Ministerul Fondurilor Europene va aloca fondurile necesare pregătirii proiectelor pe bază de contracte de finanțare – încheiate cu beneficiarii finali de fonduri pentru pregătirea proiectelor – în funcție de valoarea estimată a proiectelor de investiții, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora. Implicarea Agențiilor pentru Dezvoltare Regională constă în încheierea unor Acorduri de Parteneriat cu MFE și a unor convenții de finanțare cu beneficiarii finali, pe baza principiului primul venit – primul servit și a condițiilor de eligibilitate.
Pentru instrumentul de finanțare european „Mecanismul de redresare și reziliență” este necesară elaborarea Planului Național de Relansare și Reziliență, prin care vor fi stabilite domeniile prioritare de investiții ale României pentru ieșirea din criză, relansare economică și creșterea capacității de reziliență a României. Este fixat ca termen pentru elaborarea primului draft al planului național luna octombrie 2020, pentru ca, mai apoi, negocierile să se deruleze până în luna aprilie 2021, în vederea emiterii deciziei Comisiei Europene de aprobare a planului național.
Concret, România va obține suplimentar de la bugetul Uniunii Europene – prin intermediul instrumentului “Next Generation EU” – o sumă de aproximativ 30,4 miliarde euro (sub formă de granturi peste 13,7 miliarde euro și sub formă de împrumuturi peste 16,6 miliarde euro), care vor putea fi utilizați pentru pregătirea de proiecte pe baza acestui document strategic care are trei piloni: primul legat de investiții, în condițiile respectării politicii de ”green-deal”, un al doilea pilon legat de digitizare și digitalizare, cel de-al treilea pilon fiind legat de cercetare – dezvoltare – inovare. OUG 155/2020 stabilește exact cadrul în care vor fi alocate fondurile pentru pregătirea de proiecte de către administrația publică, în același sistem ca și OUG 88/2020, care asigură sprijinul financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027. Ca și în cazul OUG 88/2020 și în acest caz cererile de finanțare vor obține resurse nerambursabile prin Programul Operațional Asistență tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020) și Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM).
În acest context, domnul Simion Crețu – director general ADR Centru, a precizat: ”Prin acest program, se urmărește ameliorarea stării economice și creșterea capacității de reziliență a României, adică a capacității de a face față schimbărilor acestora imprevizibile în pregătirea și implementarea de proiecte, posibil afectate de criza globală cum este cea de acum. Proiectele publice aferente domeniilor de investiții care se finanțează în cadrul PNRR trebuie să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice, având angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârșitul anului 2022, pentru minim 70% din valoarea alocată sub formă de grant, respectiv la sfârșitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant. Ne așteptăm ca noul apel de proiecte să aibă un impact semnificativ pentru dezvoltarea economică la nivelul Regiunii Centru și la nivelul autorităților locale, ținând cont și de Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României până în anul 2030.”
Prin coroborarea celor două OUG – 88/2020 și 155/2020 – Agențiile pentru Dezvoltare Regională și implicit, în caz particular, ADR Centru vor susține autoritățile administrației publice locale și județene să elaboreze documentațiile necesare, să pregătească viitoarele proiecte, urmând ca în momentul lansării viitoarelor fonduri, să aibă dosarele de finanțare pregătite și să obțină finanțare cât mai repede. În plus, pentru acele proiecte consistente care se pot încheia până la finalul acestui exercițiu bugetar european (anul 2023), se vor aloca resurse suplimentare, care să ducă la creșterea absorbției fondurilor europene. Aceste măsuri au caracter proactiv, rezultat din experiența dobândită în implementarea de fonduri.